Christina de Holstein-Gottorp

Date personale
Christina de Holstein-Gottorp

Născută	13 aprilie 1573 Kiel
Decedată	8 decembrie 1625 (52 de ani) Castelul Gripsholm
Înmormântată	Strängnäs
Părinți	Adolf, Duce de Holstein-Gottorp Christine de Hesse
Frați și surori	Friedrich II.[][[Friedrich II. (duke of Schleswig-Holstein-Gottorp)\|]] Sophie af Slesvig-Holsten-Gottorp[][[Sophie af Slesvig-Holsten-Gottorp (Regent of Mecklenburg-Schwerin)\|]] Philipp[][[Philipp (duke of Schleswig-Holstein-Gottorp)\|]] Elisabeth of Schleswig-Holstein-Gottorp[][[Elisabeth of Schleswig-Holstein-Gottorp ((1574-1587))\|]] John Adolphus, Duke of Schleswig-Holstein-Gottorp[][[John Adolphus, Duke of Schleswig-Holstein-Gottorp (duke of Holstein-Gottorp (1575-1616))\|]] Anna of Holstein-Gottorp[][[Anna of Holstein-Gottorp (wife of Enno III of Ostfriesland)\|]] Christian von Holstein-Gottorp[][[Christian von Holstein-Gottorp ((1576-1577))\|]] Agnes av Holstein-Gottorp[][[Agnes av Holstein-Gottorp ((1578-1627))\|]] Johann Friedrich von Schleswig-Holstein-Gottorf[*][[Johann Friedrich von Schleswig-Holstein-Gottorf (Lutheran archbishop)\|]]
Căsătorită cu	Carol al IX-lea al Suediei
Copii	Christina Gustavus Adolphus al Suediei Maria Elisabeta, Ducesă de Ostrogothia Charles Philip, Duce de Södermanland
Ocupație	politiciană
Apartenență nobiliară
Titluri	regină consoartă
Familie nobiliară	Casa de Holstein-Gottorp
Regină consort a Suediei
Domnie	1604–1611
Încoronare	1607
Modifică date / text

Christina de Holstein-Gottorp (13 aprilie 1573 – 8 decembrie 1625) a fost regină consort a Suediei ca soție a regelui Carol al IX-lea al Suediei. A fost regentă a Suediei și mama regelui Gustavus Adolphus al Suediei.

Biografie

Christina a fost fiica lui Adolf, Duce de Holstein-Gottorp și a Christinei de Hesse, fiica lui Filip I, Landgraf de Hesse. În 1586 a fost propusă ca mireasă pentru Sigismund al Poloniei, însă planurile de nuntă nu s-au materializat. La 8 iulie 1592 ea a devenit a doua soție a lui Carol, Duce de Södermanland, care în 1599 a devenit regent al Suediei iar în 1604 rege. Ea a fost încoronată împreună cu el la catedrala Uppsala în 1607. Potrivit legendei, ea și-a încurajat soțul să cucerească tronul de la Sigismund în 1598 pentru că era dezamăgită că planul de nuntă nu a avut loc.

Regină

Regina Christina a fost o persoană dominatoare, cu o voință puternică și cu un puternic simț al economiei. Ea a fost respectată și temută. A fost descrisă ca dură, încăpățânată și zgârcită și s-a afirmat că în timp ce fosta soție a soțului ei mereu a încercat să-l convingă să arate clemență în acțiunile sale, Christina a făcut opusul. Ea a executat un control foarte strict asupra curții, care este ilustrat de anecdota că ea măsura personal până și firul de cusut pentru slujitorii ei. Mariajul ei a fost descris ca fiind fericit, cei doi având personalități foarte asemănătoare. Ea l-a însoțit în Estonia și Finlanda în 1600-1601.

Nu se consideră că regina Christina și-ar fi dominat soțul, care, de asemenea, era dominant și temperamental, însă ea nu a fost lipsită de influență politică. Deși soțul ei nu a lăsat-o să dicteze politica, el i-a cerut sfatul în probleme politice. În timpul războiului cu Danemarca el a ignorat sfatul ei și a ajuns să intre în conflict cu ea, deoarece el a suspectat-o a fi pro-daneză. În 1604, Carol al IX-lea a lăsat instrucțiuni prin care ea ar fi trebuit să fie regenta în cazul în care el moare iar fiul și moștenitorul lor era încă minor. În 1605 ea a acționat ca regentă în timpul absenței soțului ei.

Este cunoscut faptul că ea ar fi împiedicat alegerea fiului ei mai mic Carol Filip pe tronul Rusiei în 1610-1612 ținându-l acasă când ar fi trebuit să fie trimis la Moscova. Potrivit relatărilor ea a răsuflat ușurată când afacerea a fost încheiată în 1614.

După decesul soțului ei în 1611, ea a devenit regentă în timpul minoratului fiului ei. Ea a împărțit regența cu Johann, Duce de Ostrogothia. Totuși, cum fiul ei era aproape de vârsta legală, domnia ei nu a durat mai mult decât perioada octombrie-decembrie a anului respectiv.

În timpul primilor ani ai domniei fiului ei ea a fost considerat de unii conducătorul real aflat în spatele tronului, chiar dacă ea nu mai era în mod oficial regentă. Cu siguranță ea și-a sfătuit fiul: de exemplu, el i-a cerut sfatul sfatul în ceea ce privește căsătoria fiicei ei în 1612, care s-a dovedit a provoca un conflict cu biserica luterană.

Ca regină-mamă este cunoscut că ea a împiedicat căsătoria fiului ei cu Ebba Brahe, o aventură care a durat între 1613-1615. Ea a preferat un beneficiu politic dintr-o căsătorie dinastică și i-a fost teamă față de complicațiile unei căsătorii cu un nobil.

Ca văduvă ea a servit ca regentă pentru fiul ei mai mic, Carol Filip, Duce de Södermanland, în ducatul de Södermanland din 1611 până în 1622. A locuit la castelul Nyköping.

În 1622, fiul ei cel mic a murit iar ea s-a retras din viața publică. După moartea lui, căsătoria lui secretă cu Elisabet Ribbing a fost descoperită iar Christine a devenit tutorele fiicei lui, Elisabet Carlsdotter Gyllenhielm (1622–1682).

v • d • m Consorți regali suedezi

Silvia Renate Sommerlath (1976–prezent) Louise Mountbatten (1950–1965) • Victoria de Baden (1907–1930) • Sofia de Nassau¹ (1872–1907) • Louise a Olandei¹ (1859–1871) • Josephine de Leuchtenberg¹ (1844–1859) • Désirée Clary¹ (1818–1844) • Hedwig Elizabeth Charlotte de Holstein-Gottorp¹ (1809–1818) • Frederica de Baden (1797–1809) • Sophia Magdalena a Danemarcei (1771–1792) • Louisa Ulrika a Prusiei (1751–1771) • Ulrica Eleonora (1720–1741) • Frederick de Hesse-Kassel (1718/1719–1720) • Ulrica Eleonora a Danemarcei (1680–1693) • Hedvig Eleonora de Holstein-Gottorp (1654–1660) • Maria Eleonora de Brandenburg (1620–1632) • Christina de Holstein-Gottorp (1599/1604–1611) • Ana de Austria (1592–1598) • Gunilla Bielke (1585–1592) • Catherine Jagellon (1568–1583) • Karin Månsdotter (1567–1568) • Ecaterina Stenbock (1552–1560) • Margareta Leijonhufvud (1536–1551) • Caterina de Saxa-Lauenburg (1531–1533) • Isabela de Austria¹² (1520–1521) • Christina Gyllenstierna (1512–1520) • Mette Dyre (1504–1512) • Ingeborg Tott (1501–1503) • Cristina de Saxonia¹² (1497–1501) • Ingeborg Tott (1470–1497) • Christina Abrahamsdotter (1470) • Elin Gustavsdotter (Sture) (1466–1467) • Dorothea de Brandenburg¹² (1457–1464) • Catherine Karlsdotter (1448–1450) • Merete Lydekedatter (1448) • Karin Karlsdotter (1448) • Dorothea de Brandenburg¹² (1445–1448) • Philippa a Angliei¹² (1406–1430) • Richardis de Schwerin (1365–1377) • Margareta Valdemarsdotter¹ (1363–1364) • Beatrice de Bavaria (1356–1359) • Blanche de Namur (1335–1363) • Märta Eriksdotter (1298–1318) • Hedwig de Holstein (1276–1290) • Sophia Eriksdotter (1260–1275) • Catherine Sunadotter (1243/1244–1250) • Helena Pedersdatter Strange (1229–1234) • Richeza a Danemarcei (1210–1216) • Ingegerd Birgersdotter (1200–1208) • Benedicta Ebbesdotter (1196–1199/1200) • Cecilia Johansdotter (1167–1190) • Christina Stigsdatter (1163/1164–1167) • Brigida Haraldsdotter (1160–1161) • Christina Björnsdatter (1156–1160) • Richeza a Poloniei (1148–1156) • Ulvhild Håkansdotter² (1134–1148) • Richeza a Poloniei (1127–1130) • Ulvhild Håkansdotter² (1117–1125) • Ragnhild Halstensdotter (1105–1117) • Ingegerd a Norvegiei² (1105–1118) • Helena a Suediei (1088–1105) • Blotstulka (1084–1087) • Helena a Suediei (1079–1084) • Gyla (1066–1067 & 1075–1079) • Astrid Njalsdotter (1050–1060) • Gunnhildr Sveinsdóttir² (1022–1050) • Estrid a Suediei (1000–1022) • Aud Haakonsdottir of Lade (990–995) • Świętosława a Poloniei¹² (sf. secolului X)

¹ = de asemenea regină a Norvegiei ² = de asemenea regină a Danemarcei