Listă de graiuri ale limbii române
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Dialectele limbii daco-române sunt, conform Atlasului lingvistic al Institutului „Sextil Pușcariu”:
- Grupa nordică (grupa moldo-ardelenească):
- Graiuri ale limbii române vorbite în interiorul arcului carpatic:
- Graiul ardelenesc
- Graiul crișean
- Graiul crișean din Ungaria
- Graiul bănățean
- Graiul ungurean (vezi Româna timoceană)
- Graiul maramureșean
- Graiul bucovinean
- Graiurile românești din Ucraina
- Graiul moldovenesc
- Limba daco-română vorbită în Republica Moldova
- Graiuri ale limbii române vorbite în interiorul arcului carpatic:
- Grupa sudică (grupa meridională):
- Graiul muntenesc și făgărășean
- Graiul oltenesc
- Graiul „țăran” (vezi Româna timoceană)
Regionalisme
În Dobrogea există cuvinte specifice regiunii, precum „buhalcă”, „ciortan” sau „ghionder”.[1]
În satul Totoi, Alba, unii locuitori utilizează și „totoiana”, un limbaj specializat, o limbă „întoarsă”, în care silabele cuvintelor românești sunt combinate după anumite reguli.[2]
Geamgiii din zona comunei clujene Mărgău, ca să se poată înțelege între ei fără ca alții să priceapă ce vorbesc, au inventat un limbaj cu totul aparte care azi este singurul argou profesional rural din România: gumuțeasca.[3]
Note
- ^ De ce ești baistruc? Cuvinte ciudate ale dobrogenilor pe care niciun alt român nu le pricepe - ce înseamnă „buhalcă”, „ciortan”sau „ghionder”, 26 martie 2015, Mariana Iancu, Adevărul, accesat la 9 octombrie 2016
- ^ „Undeo tecido? Rebevo?” Arhivat în , la Wayback Machine., Evenimentul zilei, 30 octombrie 2006
- ^ GALERIE FOTO Gumuțeasca, „limba de sticlă“ din satul lui Boc. Ultimii geamgii din Mărgău care mai vorbesc gumuțeasca, 14 mai 2013, Florina Pop, Adevărul
| |||||||||||||||||||||||||||||
