Mlaștina După Luncă

Mlaștina După Luncă
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția	Județul Harghita România
Cel mai apropiat oraș	Gheorgheni
Coordonate	46°37′27″N 25°36′52″E () / 46.62417°N 25.61444°E
Suprafață	40 ha
Înființare	1980, declarat în 2000
Modifică date / text

Mlaștina După Luncă este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și faunistic), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita^[1].

Localizare

Aria naturală se află în partea centrală a județului Harghita, pe teritoriul administrativ al comunei Voșlăbeni (la confuența Mureșului cu văile Râului Senetea și pârâului „Ponc”), în imediata apropiere de drumul național DN12, care leagă municipiul Miercurea Ciuc de Gheorgheni.

Descriere

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate^[2] și se întinde pe o suprafață de 40 ha. Aceasta reprezintă o zonă (cu mlaștini oligotrofe) ce adăpostește o gamă vegetală diversă (relicte glaciare) specifică turbăriilor; și conservă mai multe specii de păsări, reptile și batracieni; dintre care unele protejate la nivel mondial și aflate pe lista roșie a IUCN.

Biodiversitate

Mlaștina După Luncă se suprapune atât sitului de importanță comunitară omonim^[3]; cât și ariei de protecție specială avifaunistică - Depresiunea și Munții Giurgeului^[4]; sit ce aparține rețelei ecologice europene - Natura 2000 în România.

Aria naturală dispune de patru tipuri de habitate de interes comunitar; astfel: Pajiști de altitudine joasă, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase, Mlaștini alcaline și Turbarii cu vegetație forestieră. La baza instituirii rezervației naturale se află două mamifere: liliacul comun (Myotis myotis)^[5], liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii)^[6]; și doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)^[7] și tritonul cu creastă (Triturus cristatus)^[8]^[9]; specii protejate la nivel european prin Directiva 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)^[10].

Printre speciile floristice semnalate în arealul rezervației naturale se află: ruginare (Andromeda polifolia), curechi de munte (Ligularia sibirica), o specie rară de viorea (Viola epipsila), bozățel (Veratrum album), cinci-degete (Potentilla reptans), vorniceriu pitic (Euonymus nana), bumbăcăriță (Eriophorum vaginatum), trifoi-de-baltă (Menyanthes trifoliata), ferigă de apă (Nephrodium thelypteris), cununiță (Spiraea ulmifolia)sau rogoz (Carex acutiformis); elemente vegetale protejate prin aceeași Directivă CE 92/43/CE din 21 mai 1992^[10].

Vezi și

Note

^ ProtectedPlanet.net - Mlaștina După Luncă - delimitarea ariei protejate, accesat la 2 februarie 2012
^ Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în 24 aprilie 2020, la Wayback Machine.; accesat la 1 noiembrie 2014
^ Natura2000.mmediu.ro - Mlaștina După Luncă (sit de importanță comunitară) Arhivat în 9 februarie 2015, la Wayback Machine.; accesat la 9 februarie 2015
^ Natura2000.mmediu.ro - Depresiunea și Munții Giurgeului (arie de protecție specială avifaunistică) Arhivat în 23 octombrie 2014, la Wayback Machine.; accesat la 1 noiembrie 2014
^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis myotis; accesat la 9 februarie 2015
^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis blythii; accesat la 9 februarie 2015
^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 9 februarie 2015
^ The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus cristatus; accesat la 9 februarie 2015
^ Biodiversitate.mmediu.ro - Mlaștina După Luncă (sit de importanță comunitară) Arhivat în 9 februarie 2015, la Wayback Machine.; accesat la 9 februarie 2015
^ ^a ^b Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 1 noiembrie 2014

v • d • m Rezervații naturale în județul Harghita

Tip botanic	Lacul Dracului • Piemontul Nyíres de la Borzont • Rezervația botanică Borsec

Tip floristic	Poiana narciselor de la Vlăhița

Tip floristic și geologic	Scaunul Rotund • Vulcanii noroioși de la Filiaș ^1. • Pietrele Roșii •

Tip forestier și floristic	Dealul Firtuș • Tinovul Luci • Tinovul „Kicsi Romlásmezö” de la Plăieșii de Jos

Tip floristic și faunistic	Lacul Rat • Mlaștina Büdös - Sântimbru • Mlaștina Csemő - Vrabia • Mlaștina După Luncă • Mlaștina cea Mare • Mlaștina Dumbrava Harghitei • Mlaștina Borsároș - Sâncrăieni • Mlaștina Valea de Mijloc • Mlaștina Beneș • Mlaștina Nádaș • Tinovul Mohoș

Tip geologic și faunistic	Rezervația geologică de la Sâncrăieni^1.

Tip geologic	Dealul Melcului (Firtuș)^1. • Muntele de sare Praid • Piatra Șoimilor

Tip mixt	Cheile Bicazului și Lacul Roșu^1. ² • Cheile Vârghișului și peșterile din chei • Lacul Sfânta Ana • Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru^2. • Pârâul Dobreanului • Rezervația Lacul Iezer din Călimani^3.

Tip ornitologic	Popasul păsărilor de la Sânpaul

Tip peisagistic	Cascada de apă termală Toplița¹

Tip speologic	Avenul Licaș ^1.^2. • Peștera Șugău ^1.

1. Arii protejate declarate monumente ale naturii 2. Arii protejate incluse în Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș 3. Arii protejate incluse în Parcul Național Călimani 4. Arii protejate incluse în rezervația naturală Cheile Vârghișului