Renașterea timuridă

Renașterea timuridă
DatăSecolul al XIV-lea - Secolul al XVI-lea
LocațieImperiul timurid (Asia Centrală și Persia)
Patron(i)  Modificați la Wikidata
ParticipanțiDinastia Timuridă Imperiile de praf de pușcă: Imperiul Mogul[1] Imperiul Otoman[2] Imperiul Safavid[2]
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Renașterea timuridă
Data secolul al XIV-lea - secolul al XVI-lea
Locație Imperiul Timurid (Asia Centrală și Persia)
Participanții Dinastia Timurid Imperiile de praf de pușcă : Imperiul Mogul[3] Imperiul Otoman[2] Imperiul Safavid[2]

Renașterea timuridă a fost o perioadă istorică din istoria asiatică și islamică, care a cuprins sfârșitul secolului al XIV-lea, cel de-al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea. În urma stagnării treptate a Epocii de Aur islamice, în Imperiul Timurid, cu sediul în Asia Centrală condus de dinastia Timuridă, s-a produs o renaștere a artelor și științelor. Mișcarea s-a răspândit în întreaga lume musulmană.[4] Cuvântul de origine franceză renaștere definește o perioadă ca fiind una de renaștere culturală. Folosirea termenului pentru descrierea acestei perioade a ridicat rezerve în rândul savanților, între care unii o văd ca pe un cântec de lebădă al culturii timuride.[4][5]

De la stânga la dreapta: Portret al lui Timur Lenk, Marea Moschee din Herat, Interiorul Gur Emir, Sculpturile lui Ulugh Beg⁠(d), Al-Kashi, Ali Qushji⁠(d) și ale altor oameni de știință.

Renașterea timuridă a fost puțin mai devreme decât mișcarea Renașterii în Europa.[6][7] Unii au descris-o ca fiind egală în faimă cu Quattrocento italian.[5] Renașterea timuridă a atins apogeul în secolul al XV-lea, după sfârșitul perioadei de invazii și cuceriri mongole.

Bazată pe idealurile islamice,[8] bazele Renașterii timuride includ reconstrucția Samarkandului și inventarea șahului lui Timur Lenk de către Timur, domnia lui Șah Rukh și a consoartei sale Gohar Șad în Herat (un oraș care rivaliza cu Florența Renașterii italiene ca centru al unei renașteri culturale),[9][10] perioada astronomului și matematicianului Ulugh Beg⁠(d) (împreună cu notabili alți polihistori și savanți islamici) și construirea unor centre de învățare suplimentare de către patronul artei Sultan Husayn Bayqara⁠(d).[11] Domnia timuridă a experimentat un interes reînviat pentru arta persană clasică. Au fost întreprinse proiecte de construcție la scară largă, creându-se mausolee, medrese și kitabhane - ateliere de carte islamică medievală. Studiile matematice și astronomice au fost revigorate, iar la începutul secolului al XVI-lea s-a atins stăpânirea armelor de foc.

Comisioanele majore din timpul vieții lui Timur au fost Palatul de vară din Șahrisabz, Moscheea Bibi-Khanym și construcția Registanului⁠(d).[12] Orașul Herat a devenit în această perioadă un important centru al vieții intelectuale și artistice în lumea musulmană.[12] Samarkand, un centru de studii academice care a fost distrus anterior în timpul cuceririi mongole a Horezmului, a devenit centrul Renașterii și al civilizației islamice în general datorită reconstrucției din perioada respectivă.[13]

Renașterea timuridă a fost diferită de evoluțiile culturale și artistice anterioare ale dinastiei Buyid prin faptul că nu a fost o renaștere directă a modelelor clasice, ci mai degrabă o lărgire a atractivității lor culturale prin includerea mai multor stiluri colocviale în limba persană. Renașterea timuridă a fost moștenită de către India Mogulă[14][15][16] și a avut o influență semnificativă asupra celorlalte state din epoca islamică a prafului de pușcă (Turcia otomană și Iranul safavid).[17]

Galerie

  • Sultanul Husayn Bayqara⁠(d), un patron al artei, a construit mai multe centre de învățare.
    Sultanul Husayn Bayqara⁠(d), un patron al artei, a construit mai multe centre de învățare.
  • Ulugh Beg și Ali Qushji în observator.
    Ulugh Beg și Ali Qushji în observator.
  • Observatorul Ulugh Beg și Medresa sa au fost un centru important de studiu astronomic în Asia Centrală.
    Observatorul Ulugh Beg și Medresa sa au fost un centru important de studiu astronomic în Asia Centrală.
  • Teorema lui Al-Kashi
    Teorema lui Al-Kashi

Note

  1. ^ „The Art of the Timurid Period (ca. 1370–1507)”. www.metmuseum.org. Accesat în . 
  2. ^ a b c d Dale, Stephen Frederic (). „The Legacy of the Timurids”. Journal of the Royal Asiatic Society (în engleză). 8 (1): 43–58. doi:10.1017/S1356186300016424. ISSN 1474-0591. 
  3. ^ "The Art of the Timurid Period (ca. 1370–1507)". www.metmuseum.org. Retrieved 2021-03-11.{{cite web}}: CS1 maint: url-status (link)
  4. ^ a b Subtelny, Maria Eva (noiembrie 1988). „Socioeconomic Bases of Cultural Patronage under the Later Timurids”. International Journal of Middle East Studies. 20 (4): 479–505. doi:10.1017/S0020743800053861. Accesat în . 
  5. ^ a b Ruggiero, Guido (). A Companion to the Worlds of the Renaissance, Guido Ruggiero. ISBN 9780470751619. Accesat în . 
  6. ^ The Connoisseur - Volume 219 - Page 128
  7. ^ Europe in the second millenium: a hegemony achieved?
  8. ^ World History as the History of Foundations, 3000 BCE to 1500 CE By Michael Borgolte, page 293
  9. ^ Periods of World History: A Latin American Perspective - Page 129
  10. ^ The Empire of the Steppes: A History of Central Asia - Page 465
  11. ^ „Timurids”. The Columbia Encyclopedia (ed. Sixth). New York City: Columbia University. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ a b „The Art of the Timurid Period (ca. 1370–1507)”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ „Timurids”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Strange Parallels: Volume 2, Mainland Mirrors: Europe, Japan, China, South Asia, and the Islands: Southeast Asia in Global Context, C.800-1830 by Victor Lieberman Page 712
  15. ^ Imperial Identity in the Mughal Empire by Lisa Page 4
  16. ^ Sufism and Society: Arrangements of the Mystical in the Muslim World, 1200–1800 edited by John Curry, Erik Ohlander, Page 141
  17. ^ The Silk Road: A Very Short Introduction by James A. Millward.