Represiune politică

Adolf Hitler

Holocaust

Mao Zedong

Represiunea politică sau persecuția politică reprezintă acțiunea de a bloca, de a reține, de a pedepsi, și de a urmări acțiunile politice sau sociale, de pe poziția de putere politica, a unui individ sau a unui grup.^[1]

Represiunea politică neagă și împiedică exercitarea drepturilor civile și de libertate politică: exprimarea, reuniunea, manifestarea, asocierea, sindicalizarea, libertăți care sunt considerate ca fiind proprii sistemelor democratice.^[2].

Represiunea politică și violența

Represiunea politică este, în mod obișnuit, însoțită de violență, care poate fi considerata legala pe plan intern, având în vedere sistemul juridic existent, ca și ilegal și informal. Exercitarea de violențe asupra dizidenților politici pretinde exemplificarea prin pedeapsa, spre a se răspândi astfel frica în restul societății, cu scopul de a reprima în sine exercitarea libertății, exercitare care astfel, rămâne anulată pentru toți, cu excepția celor aflați la putere și al acelora în beneficiul cărora se realizează acea represiune.

Represiunea politică și intoleranța

Represiunea politică este, în cele mai dese ocazii, un sinonim al discriminării și al intoleranței politice, ideologice, religioase și sociale. Această intoleranță se manifestă prin intermediul unor politici discriminatorii, prin violări ale umanelor drepturi, prin brutalități ale poliției, prin închisoare, exterminare, exilare, șantajare, epurare politică, terorism, asasinat extrajudiciar, executare sumară, tortură, dispariția forțată și alte forme de pedepsire dirijate împotriva activiștilor politici, al dizidenților, și al populației în general.

Represiunea politică și terorismul de Stat

Vezi și: Terorismul de Stat și Genocidul.

Atunci când represiunea politică este susținută și organizată de către Stat, se poate ajunge la situații de Terorism de Stat, de Genocid și de Crime împotriva umanității. Represiunea politică sistematică și violența este o caracteristică tipică regimurilor dictatoriale, regimurilor totalitariste și regimurilor similare. În aceste regimuri, actele de represiune politică apar a fi efectuate de către poliție și de către poliții secrete, de armata, de grupări paramilitare și/sau de asa zise escadroane ale morții. Uneori, regimuri considerate democratice, practică o politică de represiune și de terorism de Stat asupra altor state, ca parte a politicii sale de securitate.^[3]

Vezi și

Note

^ Reprimir en el Diccionario de la Real Academia Española
^ Eduardo González Calleja, Sobre el concepto de represión, 2006, Hispania Nova
^ Torturadores, apropiadores y asesinos: el terrorismo de estado en la obra Eduardo Pavlosky, 2000, págs. 5 y ss.

Bibliografie

Articole

Understanding Covert Repressive Action: The Case of the U.S. Government against the Republic of New Africa (186kb PDF file) de Christian Davenport, Professor, University of Maryland.
State Repression and Political Order de Christian Davenport, Professor, University of Maryland.

Publicații

Special issue of Interface: a journal for and about social movements on repression and social movements.

Cărți

Goldstein, Robert Justin, Political Repression in Modern America (University of Illinois Press, 1978, 2001) ISBN: 0-8467-0301-7.
Jensen, Joan M. Army Surveillance in America, 1775 - 1980. New Haven. Yale University Press. 1991. ISBN: 0-300-04668-5.
Talbert, Jr. Roy. Negative Intelligence: The Army and the American Left, 1917 - 1941. Jackson. University Press of Mississippi, 1991. ISBN: 0-87805-495-2.
Irvin, Cynthia L. Militant Nationalism between movement and party in Ireland and the Basque Country. University of Minnesota Press, 1999.